- cu două tăişuri
- double-edged.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
gladium — GLÁDIUM, gladiumuri, s.n. Sabie cu două tăişuri, folosită de romani. – Din lat. gladius. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 gládium s. n. (sil. di um), pl. gládiumuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic GLÁDIUM… … Dicționar Român
spadă — SPÁDĂ, spade, s.f. 1. Armă formată dintr o lamă dreaptă cu două tăişuri, din gardă şi mâner, cu care se poate tăia şi împunge. 2. (Sport) Probă de scrimă care se practică cu spada (1). – Din it. spada. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
tăiş — TĂÍŞ, tăişuri, s.n. 1. Parte mai subţire, ascuţită, destinată să taie, a unui instrument, a unei unelte (de obicei a unui cuţit); ascuţiş; muchie tăietoare a unei unelte sau a unei ustensile. ♢ expr. Cuţit cu două tăişuri = situaţie a cărei… … Dicționar Român
iatagan — IATAGÁN, iatagane, s.n. Sabie turcească, de lungime mijlocie, cu lama curbă şi lată, cu două tăişuri. [var.: iartagán, e s.n.] – Din tc. yatağan. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 iatagán s. n., pl. iatagáne Trimis de siveco, 10.08.2004 … Dicționar Român
lanţetă — LANŢÉTĂ, lanţete, s.f. 1. Instrument chirurgical format dintr o lamă cu două tăişuri foarte ascuţite, care foloseşte la vaccinări, incizii etc. 2. Mic instrument în formă de lopăţică, cu care se netezesc şi se rectifică tiparele în turnătoriile… … Dicționar Român
paloş — PÁLOŞ, paloşe, s.n. Sabie lată cu două tăişuri, adesea încovoiată spre vârf, care se folosea în trecut; pală3. – Din magh. pallos. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PÁLOŞ s. (înv.) pată, spată. (Lovitură de paloş.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
pumnal — PUMNÁL, pumnale, s.n. Armă cu lamă scurtă, cu două tăişuri şi cu vârful ascuţit; stilet, jungher. – Pumn + suf. al (după it. pugnale). Trimis de oprocopiuc, 03.04.2008. Sursa: DEX 98 PUMNÁL s. sticlet, (înv. şi pop.) jungher, junghi, (înv. şi… … Dicționar Român
lamă — LÁMĂ1, lame, s.f. 1. Placă subţire de metal, de material plastic etc., cu diverse întrebuinţări (în aparatura tehnică). ♦ spec. Mică placă dreptunghiulară, subţire şi de obicei cu tăişuri pe ambele laturi lungi, care se montează la un aparat de… … Dicționar Român
bipen — bipén adj. m., pl. bipéni; f. sg. bipénă, pl. bipéne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BIPÉN, Ă I. adj. cu două aripi. II. s. f. secure romană cu două tăişuri. (< … Dicționar Român
peşte — PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea… … Dicționar Român
spată — SPÁTĂ, (I, III) spate, (II) spete, s.f. I. Piesă la războiul de ţesut formată dintr un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinţii căruia trec firele de urzeală. ♦ Beţişor peste… … Dicționar Român